06 Iunie 2011 Justiție Comentarii (0)

Două treimi din funcţionarii de stat „au uitat” să prezinte declaraţiile despre venituri, justitia nu le poate face nimic

Potrivit Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, categoriile enumerate de cetăţeni urmează să-şi actualizeze anual declaraţiile de venit pînă la data de 30 ianuarie a anului următor. În anul curent 30 ianuarie a fost zi de duminică, de aceea Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), unde se stochează iniţial declaraţiile, a decis să prelungească acest termen cu o zi. Directorul CCCEC, Viorel Chetraru, chiar a decis să dea un bun exemplu, prezentînd primul declaraţia despre veniturile obţinute în anul 2010. Astfel, împreuna cu soţia, Viorel Chetraru a cîştigat 173 025 lei, la care se adaugă 125 628 lei obţinuţi din dobînzile la depozite. De asemenea, directorul CCCEC a indicat că deţine în Chişinău valori imobiliare în valoare de 670 de mii de lei şi un automobil de marca „Renault Megane”, evaluat la 7000 de euro. Cu toate acestea, pe majoritatea funcţionarilor exemplul lui Viorel Chetraru nu i-a inspirat.

 În principiu, dacă stai şi analizezi, nu s-a întîmplat nimic deosebit. Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere funcţionează din anul 2002, însă NICIODATĂ nu a fost respectată în deplină măsură. Astfel, în anul trecut la CCCEC au depus declaraţiile despre venituri 1600 de înalţi demnitari. Nici nu este de mirare, or, cum poate funcţiona normal o lege adoptată într-o grabă teribilă? „Îţi vine să plângi cînd vezi acest document!” spunea în anul 2002 Ministrul Justiţiei de atunci Ion Morei – unul dintre autorii legii respective. Rolul principal în elaborarea acestei legi urma să-i revină Ministerului Finanţelor. Însă, fie că funcţionarii de la minister nu au reuşit să se ocupe de această lege, fie din alt motiv, dar s-a ajuns la aceea, că la elaborarea proiectului de lege în regim de urgenţă a fost implicat Ministerul Justiţiei. Şi asta din cauza că nu era timp de pierdut, pentru că asupra elaborării şi adoptării imediate a legii insista Banca Mondială. Ministerul Justiţiei a dat dovadă de operativitate fantastică, or, proiectul legii a fost scris în doar jumătate de zi!

În redacţia iniţială a proiectului se prevedea ca funcţionarii şi demnitarii de stat să prezinte declaraţiile despre venituri şefilor săi: deputaţii – preşedintelui parlamentului, miniştrii – premierului, şeful guvernului – preşedintelui ţării. În privinţa şefului statului autorii proiectului de lege au uitat să se pronunţe. Însă după dezbateri îndelungate, parlamentul a decis să aplice o altă schemă. Potrivit acesteia, funcţionarii în rangul de la secretar pînă la şef de secţie urmează să depună declaraţiile despre venituri unor comisii de control, create pe lîngă fiecare minister. Viceminiştrii şi demnitarii numiţi de Guvern urmau să depună declaraţiile la comisia de control de pe lîngă Cancelaria de Stat. Preşedintele ţării, deputaţii, miniştrii, judecătorii, procurorii, membrii Consiliului Administrativ al BNM, preşedintele CEC, conducătorii administraţiilor locale ş.a.m.d. trebuiau să depună declaraţiile Comisiei Centrale de Control, din componenţa căreia făceau parte 9 membri (cîte trei desemnaţi de Preşedinte, Guvern şi Parlament).

În aceşti nouă ani care au urmat autorităţile de mai multe ori intenţionau să „perfecţioneze” legea №1264-XV. Inițial (se pare că în anul 2003) premierul Vasile Tarlev a dispus crearea unui grup de lucru pentru efectuarea unei analize profunde şi elaborarea unor propuneri concrete privind perfecţionarea documentului în cauză, inclusiv prin stabilirea răspunderii pentru veniturile şi proprietăţile nedeclarate. Apoi (la finele anului 2008), o şedinţă specială în acest sens a fost convocată de preşedintele Vladimir Voronin. Şeful statului a declarat că practica declarării veniturilor nu are nici un efect în combaterea corupţiei şi că funcţionarii trebuie să-şi declare şi cheltuielile. De asemenea, Vladimir Voronin l-a certat pe directorul CCCEC de atunci, Sergiu Puşcuţă, pentru faptul că nici un funcţionar de stat aşa şi nu a fost demis pentru neprezentarea declaraţiei despre venituri sau prezentarea unor date false, dispunând premierului Zinaida Greceanîi să creeze un grup de lucru pentru studierea practicii internaţionale şi elaborării amendamentelor necesare.

Acum despre “îmbunătăţirea” Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere vorbesc cei din Alianţa pentru Integrare Europeană. Dar... proiectul modificărilor respective elaborat de CCCEC se află la Guvern încă din luna septembrie, dar progrese nu se văd.


Iertaţi sau “decapitaţi”?

Teoretic, pentru întîrzierea prezentării declaraţiei despre venituri legislaţia prevede tragerea la răspundere disciplinară, administrativă (amendă pînă la 20 mii de lei) sau penală. Practic, însă, nimeni nu a fost şi nu va fi tras la nici un fel de răspundere. Despre aceasta a declarat recent chiar ministrul Justiţiei Alexandru Tănase. Să luăm, de exemplu, cea mai severă măsură – răspunderea penală. Această măsură este fixată în legislaţie, însă există decizia Curţii Supreme de Justiţie, care interzice aplicarea răspunderii penale şi prevede doar sancţiune disciplinară. Cei de la Ministerul Justiţiei nu pot înţelege: cum pot fi traşi la răspundere disciplinară deputaţii, de exemplu? Doar aceştia nu pot fi demişi... Dar cu miniştrii cum stăm?

Răspunderea administrativă la fel este inaplicabilă faţă de funcţionarii vinovaţi, pentru că în Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere ea este prevăzută, iar în Codul Contravenţiilor Administrative o asemenea măsură nu există. CCCEC a propus ca răspunderea administrativă să fie introdusă în Cod, însă Guvernul deja de patru luni de zile nu poate examina acest proiect de lege. Așa că, oricum, pedepsirea funcționarilor, care nu și-au prezentat declarațiile sau a celor care au prezentat intenționat informații false, deocamdată este imposibilă.

Dar să ne imaginăm că toate aceste bariere legislative sînt înlăturate, iar funcţionarii şi înalţii demnitari autohtoni brusc au început să respecte cu stricteţe legea şi toate cele 4000 de declaraţii despre venituri au fost depuse la CCCEC. Şi ce urmează? Aceste 4000 de declaraţii trebuie verificate de Comisia Centrală de Control, care a început lucrul marţi. În conformitate cu legislaţia, verificarea se desfăşoară în două etape. La prima etapă, care durează 15 zile lucrătoare, este verificată prezenţa declaraţiilor şi corectitudinea completării acestora. La a doua etapă (30 de zile lucrătoare după încheierea primei etape) este verificată acurateţea informaţiei şi datelor prezentate prin compararea acestora cu informaţia şi datele prezentate de structurile competente de stat.

 În cazul în care Comisia Centrală de Control va avea careva dubii privind onestitatea celor care au prezentat declaraţiile, materialele suspecte vor fi transmise CCCEC pentru o studiere detaliată. Aşa prevede legislaţia, dar realitatea este alta, or, cum pot fi studiate detaliat 4000 (sau 1400) de declaraţii în doar 30 de zile lucrătoare? Cu atît mai mult că din componenţa Comisiei Centrale de Control fac parte persoane angajate şi în alte activităţi importante (de exemplu, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa). Directorul CCCEC, Viorel Chetraru, pe care Guvernul, de asemenea, intenţiona să-l includă în Comisie, a refuzat, motivînd că şi aşa este implicat în acest proces, de aceea poate apărea un conflict de interese.

Astfel, ministrul Finanţelor din start poate fi exclus din proces, deoarece în prezent Veaceslav Negruţa are de lucru cu Misiunea FMI, trebuie să finalizeze politica bugetară şi impozitară pentru anul 2011, precum şi proiectul Legii bugetului de stat pentru anul curent. Deci, despre ce fel de declaraţii de venituri poate fi vorba? Cu atît mai mult că membrii Comisiei Centrale de Control în afară de activitatea în Comisie, sunt ocupaţi la locurile de muncă de bază. Pe lîngă faptul că activează în Comisie în calitate de voluntari, aceştia trebuie, în afară de declaraţiile proprii, să verifice şi declaraţiile aliaţilor sau simpatizanţilor săi. Din aceste considerente este greu de aşteptat de la Comisie careva dezvăluiri de răsunet. Iar asemenea cazuri de răsunet (dorinţă de-ar fi!) în condiţiile realităţii moldoveneşti pot fi o sumedenie, Comisia nici nu trebuie să „sape” prea adânc. Este suficient să compari veniturile funcţionarilor şi familiilor acestora cu valoarea bunurilor mobiliare şi imobiliare, pe care le deţin.


Între ei şi Europa e o prăpastie adîncă 

În Uniunea Europeană şi SUA declaraţia de venit şi proprietăţi este un lucru sfînt. Bineînţeles, pe propriul risc în declaraţii pot fi indicate orice date, însă prezentarea în termenii stabiliţi este obligatorie, dacă nu doreşti să nimereşti după gratii. Guvernul poate vorbi despre perspectiva integrării europene şi ajustarea la normele şi standardele comunitare oricît de mult, dar despre ce fel de aderare poate fi vorba în condiţiile în care întreaga ţară, începînd cu elita politică, ignoră atît de demonstrativ normele europene? Cu atît mai mult că deputaţii şi unii miniştri nici nu trebuiau să se complice prea mult – era suficient să completeze şi să refacă puţin declaraţia depusă la CEC în perioada campaniei electorale.

Apropo, în conformitate cu Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, categoriile enumerate de cetăţeni urmează să prezinte nu o declaraţie, ci cîteva. Iniţial, declaraţia trebuie prezentată (în decurs de 20 de zile) la numirea sau alegerea în funcţie. Încă o declaraţie urmează a fi depusă după un an de la demisie sau încetarea activităţii (pînă la data de 30 ianuarie a anului următor). Acest mecanism a fost introdus în lege sub influenţa directă a Băncii Mondiale, pentru a putea compara veniturile şi proprietăţile funcţionarilor şi demnitarilor de stat la momentul numirii în funcţie, în timpul executării şi la finele activităţii. Iată adevărata schemă de combatere a corupţiei! Însă, dacă funcţionarii de stat din Moldova demonstrativ ignoră chiar şi actualizarea anuală a declaraţiilor de venit, despre prezentarea celorlalte declaraţii (îndeosebi a celor care trebuie prezentate peste un an după încetarea îndeplinirii atribuţiilor) nici nu poate fi vorba.

Sursa: www.ko.md