05 Noiembrie 2011 Evaziune fiscală Comentarii (0)
Foto: cccec.md

Afacerile Păpușarului protejate de CCCEC?

Cred că vă aduceți aminte despre articolul ”Am denunțat un caz de corupție. CCCEC a pierdut materialele dosarului!”, scris pe 28 septembrie… iată că am primit deja și răspunsul.

Cum era de așteptat, CCCEC nu găsit semne ale infracțiunii în încălcarea/neexecutarea unei hotărâri judecătorești de către conducerea unei întreprinderi ce face parte din portofoliul ”omului de afaceri” P, și în acțiunile angajatului ÎS ”Cadastru”, care încălcând aceeași hotărâre judecătorească, a înregistrat fraudulos drepturile de proprietate asupra unor bunuri pe numele altei persoane, în cazul nostru persoană juridică, tot din același portofoliu. La fel nu au găsit semne ale infracțiunii în acțiunile de evaziune fiscală.

De fapt directorul și contabilul întreprinderii X, nu au executat Hotărârea Curții de Apel Economice, prin care au fost instituite interdicții la înstrăinarea bunurilor, a fost desemnat un administrator al procesului de insolvabilitate, au fost aplicate măsuri de asigurare a masei debitoare (sechestru), semnând contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor și construcțiilor cu încălcarea Hotărârii judecătorești. Au mituit colaboratorii ÎS ”Cadastru” și au reușit să înregistreze bunul pe cine au dorit.

Neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare de către o persoană cu funcţie de răspundere a hotărîrii instanţei de judecată, precum şi împiedicarea executării ei, dacă aceste fapte au fost comise după aplicarea sancţiunii contravenţionale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 500 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Aceasta nu e tot!

Pe lângă aceasta, mai mulți ani la rând, întreprinderea a prestat servicii, a încheiat tranzacții de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile în valoare de milioane, fără a declara la FISC conform Codului Fiscal, și a se înregistra ca plătitori de TVA. Rulajul bancar al societăţii pe perioada de 1 an în conturile deţinute în „Banca Y” SA a constituit în debit 49278389,54 lei şi în credit 49283510,98 lei, iar pe contul deţinut în BC „Banca Z” SA a constituit 17061952,00 lei. Chiar dacă a fost efectuat un rulaj de câteva milioane în decurs a 12 luni, organele de conducere a ”X” SRL (directorul și contabilul-șef) nu au înregistrat întreprinderea ca plătitor TVA, prin ce a încălcat prevederile art. 112 Cod Fiscal al RM, care prevede că subiectul care desfășoară activitatea de întreprinzător este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA, dacă el într-o oarecare perioadă de 12 luni consecutive a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 600 000 lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA. Mai mult ca atât, ”X” SRL în persoana directorului și contabilul-șef, în numerar efectuau nu numai procurări dar și livrări de active în proporții considerabile prin ce se încălca punctul 1 din Hotărârea Guvernului RM nr. 474 din 28.04.98, prin care toți agenții economici se obligă să efectueze decontări bănești în numerar cu utilizarea mașinelor de casă și control (MCC) cu memorie fiscală și punctul 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea MCC cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar (punctul 5 din HG nr. 474 din 28.04.98) care prevede că bonul de casă eliberat de MCC este document confirmativ ce atenstă tranzacția comercială și achitarea plății și se înmânează în mod obligatoriu consumatorului.

Conform punctului 1 Instrucțiunii privind evidența, eliberarea, păstrarea și utilizarea formularelor tipizate de documente speciale cu regim special, adoptată în baza HG nr. 294 din 17.03.1998, toți agenții economici indiferent de forma organizatorico-juridice, în procesul activității economice-financiare, utilizează formulare speciale cu regim special care confirmă operațiunele economice efectuate. Anexa nr. 1 la HG nr. 294 din 17.03.1998 stabileşte nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special în următoarea ordine: 1. Factura de expediţie; 2. Anexa la factura de expediţie; 3. Foaia de parcurs; 4. Factura fiscală; 5. Delegaţie; 6. Bon de plată, 7. Act de achiziţie a mărfurilor. Potrivit p. 6 din Regulamentul „cu privire la aplicarea MCC cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar” aprobat prin HG nr. 474 din 28.04.1998, Bonul de plată se consideră echivalentul bunului de casă emis de MCC.

Prin urmare, unicele documente primare justificative care pot confirma livrarea în numerar a mijloacelor bănești în casa debitorului este bonul de casă sau bonul de plată cu regim special, ambele în documentele contabile lipsesc.
Mai mult ca atît, s-a constatat, că SRL „X” nu a dispus nici odată de Maşină de casă şi control.

Cum a motivat CCCEC?

Nicicum! Doar au scris cu subânțeles-uri că evaziunea fiscală de către o persoană juridică nu poate fi considerată ca infracțiune, iar neexecutarea hotărârii unei instanțe nu se pedepsește penal (tâmpenii de la CCCEC).

Deci avem un organ care în loc să combată infracțiunile economice, ei încurajează evaziunea fiscală și alte acțiuni ce se consideră ca infracțiuni economice.

Acum urmează ca Păpușarul să încaseze absolut legal de la Stat suma de aproape 7 000 000 lei, ca daune materiale, provocate în urma înregistrării drepturilor de proprietate prin încălcarea interdicțiilor aplicate de instanță. Despre impozitele neplătite nu mai scriu nimic… că mai era unul care nu a achitat dar nu a pățit nimic.

Să nu uit, scrisoarea a fost semnată în felul următor /Directorul CCCEC … Viorel Chetraru.

A cui este semnătura din fața barei nu pot să știu!

Sursa: www.jurnal.md