08 Decembrie 2011 Investigație Comentarii (0)
Foto: cuvantul.legco.md

„Acte de binefacere” de miliarde la Vamă. Unde se uită Ministerul Finanţelor?

Curtea de Conturi a prezentat la 26 septembrie Auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal, unde s-au constatat pe fundalul creşterii comerţului exterior, dar şi a balanţei comerciale, o serie de încălcări, care au adus un prejudiciu substanţial bugetului de stat. Auditul a evidenţiat şi ineficienţa legislaţiei fiscale şi vamale, care a condiţionat acordarea unor facilităţi şi scutiri de 3 mlrd de lei. Totodată, auditul a constatat import ilegal de mărfuri din CSI în valoare totală de peste 632 mil. dolari.

Scutiri şi facilităţi de 3 mlrd de lei

Conform auditului Curţii de Conturi a veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010, bugetul de stat a fost influenţat semnificativ de scutirile şi facilităţile fiscale. Acestea au fost acordate la plata drepturilor de import, costul cărora a constituit 2997,3 mil. lei, sau 30,7% din volumul total al veniturilor administrate de Serviciul Vamal în perioada de gestiune. Privilegiate în acest sens au fost companiile importatoare de gaz, de produse farmaceutice şi autovehicule.

Importatorii de autovehicule au beneficiat de scutiri în valoare totală de 234 mil. lei, suma scutirilor pentru fiecare agent economic în parte variind între 15 mil. lei şi 23 mil. lei.

În cazul companiilor farmaceutice aceste scutiri au variat între 34 mil. lei şi 54 mil. lei. În cazul companiilor importatoare de gaz, valoarea scutirilor pentru fiecare agent economic depăşeşte suma de 100 mil. lei. Unul dintre beneficiarii acestor scutiri este şi compania Bemol, care doar în 2010 a beneficiat de scutiri în valoare de 124 mil. lei.

În opinia auditorilor Curţii de Conturi, aceste scutiri şi facilităţi sunt consecinţa unei politici fiscale şi vamale inadecvate pentru că aduc un prejudiciu semnificativ bugetului de stat, deşi sunt absolut legale.

„Toate scutirile şi facilităţile fiscale sunt în conformitate strictă cu legislaţia în vigoare", susţine Tudor Baliţchi, director general al Serviciului Vamal.

Scutirile şi facilităţile vamale în număr exagerat de mare

În opinia lui Veaceslav Negruţa, ministrul finanţelor, acordarea de către legislaţia fiscală a numeroaselor facilităţi şi scutiri reprezintă o problemă pentru Republica Moldova, acestea fiind acordate, pe parcursul mai multor ani, în număr exagerat de mare. Doar în 2010 suma totală a scutirilor şi facilităţilor fiscale acordate agenţilor economici la import este puţin sub 3 mlrd lei.

„Politica pe care o promovăm în cadrul Ministerului Finanţelor este de a elimina aceste scutiri şi facilităţi acordate de multe ori pe nedrept. Unii s-au acomodat foarte bine, creând peste noapte asociaţii nonprofit, prin intermediul cărora se importă un volum destul de mare, profitând abuziv de o serie de facilităţi", a menţionat el la aceiaşi şedinţă a Curţii de Conturi.

ZEL-urile, „insuliţe off-shore" pe teritoriul Republicii Moldova

Inclusiv scutirile şi facilităţile de care beneficiază Zonele Economice Libere (ZEL) sunt absolut legale, dar activitatea acestora trebuie monitorizată îndeaproape, este de părere ministrul Finanţelor.

„Trebuie să ne gândim atent dacă mai avem nevoie de noi zone economice libere şi care este, în fond, rolul acestora. Sunt ele într-adevăr nişte platforme pentru export sau modalităţi de ocolire a regimului fiscal şi vamal. Pentru Republica Molodva este foarte riscant să avem aceste insuliţe off-shore", se arată îngrijorat Veaceslav Negruţa.

Erori de milioane ale personalului vamal

Obţinerea facilităţilor şi scutirilor au fost condiţionate şi de anumite erori comise de personalul vamal. „În unele cazuri, atribuirea neregulamentară în declaraţiile vamale a unor coduri privind regimul vamal, a condiţionat scoaterea de sub supraveghere vamală şi punerea în circulaţie liberă a unor active materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 19,6 mil. lei cu scutiri de 4,3 mil. lei", menţionează Victor Munteanu, şeful echipei de audit al Curţii de Conturi.

De asemenea, Auditul a stabilit că Birourile Vamale Bălţi, Briceni, Bender, din cele şase metode de vămuire existente, prin care se determină valoarea mărfurilor în vamă, au aplicat numai metodele de vămuire nr.1 şi nr. 6, fără a completa în mod obligatoriu rubricile privind cauzele renunţării la metodele de vămuire. Astfel sunt create riscuri privind determinarea valorii în vamă a mărfurilor.

Veaceslav Negruţa: zonele off-shore ar trebui interzise

În opinia ministrului finanţelor, Veaceslav Negruţa, zonele off-shore aduc un prejudiciu major bugetului de stat şi ar trebui interzise, dând exemplul altor state care au oferit agenţilor economici un termen de la 3 la 5 ani pentru a-şi scoate fondatorii din zonele off-shore. „În unele state tranzacţiile cu zonele off-shore au fost interzise pentru că reprezintă un risc sporit," explică ministrul finanţelor, precizând că din zonele off-shore sunt importate produse de larg consum, cum ar fi medicamentele, produsele alimentare, prin intermediul cărora este ocolit sistemul fiscal şi vamal al Republicii Moldova.

„În anul 2010 agenţii economici au efectuat tranzacţii prin intermediul zonelor off-shore, conform a 21,2 mii declaraţii de import-export, cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,8 mlrd lei, în creştere cu 2,4 mlrd lei faţă de 2009, fapt ce creează unele riscuri privind tranzacţiile de import-export", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Import ilegal din Rusia de 557 mil. dolari

Totodată, Curtea de Conturi a depistat faptul că nu întotdeauna Serviciile Vamale duc evidenţa corectă a importurilor şi exporturilor, mai cu seamă din cauza posturilor vamale din regiunea transnistreană.

Mai mult de jumătate din produsele de import din Federaţia Rusă au fost introduse în ţară ilegal, ocolindu-se posturile vamale sau din cauza nivelului înalt de corupţie. Astfel s-a constatat că din Federaţia Rusă, de exemplu, au fost introduse ilegal pe teritoriul Republicii Moldova mărfuri în valoare de 557,6 mil. dolari. Ilegal au fost exportate în Federaţia Rusă mărfuri în valoare de 91,3 mil. dolari. Aceste date au fost calculate în baza informaţiilor privind comerţul exterior ale Serviciului Vamal al Federaţiei Ruse, care au fost comparate cu informaţiile Serviciului Vamal al R.Moldova.

În total, din ţările CSI au fost introduse ilegal în ţară mărfuri în valoare totală de 632,9 mil. dolari şi au fost exportate ilegal mărfuri în valoare totală de 127,3 mil. dolari. În opinia auditorilor Curţii de Conturi, aceste practici duc evident la eschivarea de la plata TVA, taxelor vamale şi altor taxe, ceea ce conduce la pierderi considerabile la bugetul de stat.

În această ordine de idei, inclusiv şi contribuţia economiei neobservate sau economiei tenebre în PIB în 2010 este de 23,3%, în creştere faţă de 2009 când aceasta era de 22,4%.

Deficitul balanţei comerciale este în creştere

Prin urmare, Republica Moldova continuă să importe mai multe produse decât să exporte. Comerţul exterior în anul 2010 a înregistrat suma de 6 mlrd de dolari şi este în creştere cu 831,5 mil. dolari (16,1%) comparativ cu anul 2009 şi în diminuare cu 1,5 mlrd dolari (-20,3%), în comparaţie cu indicii anului 2008. Pe fundalul creşterii exportului cu 18,2% ceea ce constituie 313,3 mil. dolari şi creşterii importului cu 15 %, ceea ce constituie 519,2 mil. lei, deficitul balanţei comerciale este în creştere cu 831,5 mil. dolari (16,1%) faţă de perioada precedentă de gestiune şi ajunge la 1,9 mlrd dolari.

Olga Ceaglei, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Sursa: www.investigatii.md