Milioanele sindicatelor

Venitul anual al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor (CNSM) a variat în ultimii ani între 11 şi 27 de milioane de lei. Pentru anul 2011 au fost planificate venituri de aproximativ 27 milioane de lei. Din acestea, 63% vin din gestionarea patrimoniului şi doar 7% - din cotizaţiile de membru.
În tranzacţiile de cumpărare a obiectivelor figurează, de cele mai multe ori, unele şi aceleaşi firme. O mare parte dintre acestea sunt conduse de persoane apropiate omului de afaceri Ilan Şor.
Majoritatea bunurilor vândute au fost puse ulterior în gaj pentru a acoperi credite mai mari decât suma cu care au fost cumpărate.
Clădirea Institutului Muncii, deşi se află încă în proprietate sindicală, este pusă în gaj cu 39 mln de lei, iar Palatul de Cultură al Sindicatelor – cu 6 mln de euro. Cu toate acestea, în curând Palatul va fi demolat, iar pe teren va fi construit un centru comercial.
Instituţiile de drept investighează şi astăzi vânzarea în 2007 a hotelului "Cosmos", însă deocamdată o decizie nu a fost luată, iar în cazul unui centru de reabilitare din satul Condriţa dosarul a fost clasat din cauză că "persoanele dintr-un organ colegial nu pot fi trase la răspundere".
Sanatoriile moldoveneşti din Ucraina sunt încă nerecunoscute, dar date în arendă.

Grija pentru drepturile angajaţilor pe care ar avea-o sindicatele din Republica Moldova este doar un mit. Preocuparea de bază a liderilor sindicatelor, nereformate din perioada sovietică, este cum să scoată cât mai mulţi bani din patrimoniul care la destrămarea Uniunii Sovietice valora, potrivit unor surse, peste 200 de milioane de dolari. În ultimii cinci ani Sinidcatele au vândut proprietăţi de peste 120 mln lei, valoarea unora din ele fiind cu mult diminuată. Înstrăinarea hotelelor sau bazelor de odihnă s-a făcut exclusiv prin negocieri directe şi nu prin licitaţii.

Epopeea hotelului "Turist"

Un obiect aflat din 1971 până în 2010 în posesia sindicatelor este complexul hotelier "Turist". La 20 august 2010 acesta a fost vândut cu 29 milioane de lei. Noul proprietar a devenit firma "Vedova-Grup", înregistrată în Marea Britanie. Într-o listă a hotelelor din Chişinău de pe site-ul www.paginideaur.md, "Vedova-Grup" apare cu adresa juridică str. Tighina, 12 şi cu acelaşi număr de telefon ca şi firma "Dufremol", patronată de omul de afaceri Ilan Şor. Aceeaşi adresă şi număr de telefon îl au şi alte firme care figurează în tranzacţiile cu patrimoniul sindicatelor. Firma ar fi avut prima opţiune de cumpărare graţie faptului că arenda de câţiva ani hotelul. Cu un an înainte de vânzare, firma a luat şi terenul aferent, aproape jumătate de hectar, în arendă de la Primărie, pe un termen de 15 ani.

La 20 de zile de la încheierea tranzacţiei de vânzare, pe 10 septembrie 2010, hotelul a fost pus în gaj la o bancă comercială pentru garantarea unui împrumut cu aproape un milion de lei mai mare decât preţul cu care fusese cumpărat hotelul - 29, 99 milioane de lei. Suma a fost returnată băncii, iar la 7 iulie 2011 hotelul a fost gajat din nou. De această dată noii proprietari au luat 3 milioane de euro de la compania "Primexim Limited Compania", cu sediul la Londra.

În timp ce unii sindicalişti "disidenţi" susţin că acesta este de fapt preţul real al hotelului, întrucât nicio instituţie nu ia în gaj un obiect care costă mai puţin decât suma dată cu împrumut, experţii imobiliari spun totuşi că 3 milioane de euro e o sumă mult mai mare decât valoarea hotelului "Turist". O explicaţie ar fi că perfectarea gajului către o firmă presupus apropiată proprietarului hotelului a fost doar o formalitate, prin care acesta a vrut să se asigure că, dacă după un eventual proces judiciar, contractul de vânzare-cumpărare ar fi anulat, hotelul să nu poată fi returnat fostului proprietar, Confederaţiei, decât dacă va fi achitată şi datoria de 3 milioane de euro.

La întrebarea cum îşi explică faptul că hotelul a fost gajat cu o sumă mai mare decât a fost vândut, actualul preşedinte al CNSM, Oleg Budza, răspunde: "Toate întrebările la bancă". De ce a trebuit să fie vândut? Aducea pierderi. Oleg Budza nu a explicat însă de ce hotelul nu a fost dat în continuare în arendă firmei „Vedova-Grup", care, potrivit unor surse, plătea sindicatelor aproape 1,5 milioane de lei taxă de chirie. Totuşi, Budza s-a dovedit a fi destul de informat în ce priveşte veniturile actuale ale hotelului, care este gestionat de noii proprietari: „Acum "Turist" aduce pierderi în fiecare lună 100 de mii, aşa printre altele... Din surse demne de încredere".

Document-fantomă şi întrebare-paradox

Hotelul "Turist" are o istorie bogată şi până la momentul în care a fost scos la vânzare. În octombrie 2009, înainte de şedinţa de pe 5 noiembrie a CNSM, în mâinile unor membri de sindicat a ajuns copia unui proces verbal al şedinţei din 18 august 2009 a Comitetului Confederal al CNSM, prezidată de Leonid Manea. În document se arăta că 24 din cei 35 de membri ai Comitetului îl împuternicesc pe Oleg Budza, atunci vicepreşedinte al Confederaţiei, să semneze toate actele necesare pentru punerea în gaj la Banca Socială a hotelului "Turist", pentru asigurarea contractelor de credit încheiate cu banca de către 5 firme: "Dufremol", "Ghermival", "Molint-Grup", "Infoton-Con" şi "Avantaje". Suma totală a creditelor era de 4894,5 mii de euro, 53 000 de dolari şi 1900 mii de lei. Decizia de a-l împuternici pe Budza urma să fie votată la şedinţa Confederaţiei, de pe 5 noiembrie 2010. La şedinţă, câţiva membri ai Comitetului au cerut liderilor, de la microfon, să dea explicaţii. Aceştia au răspuns că nu ştiu despre un asemenea proces verbal.

Totuşi, unul dintre sindicatele de ramură a cerut Procuraturii şi Centrului Anticorupţie să verifice dacă a existat sau nu un asemenea proces-verbal. Concluzia procurorilor a fost că documentul nu a existat în realitate. Întrebarea de unde a putut apărea un asemenea proiect de decizie, cu sume concrete, nume de firme, conturi bancare şi termene de achitare a rămas în aer. Procurorii susţin că şefii Confederaţiei le-au prezentat cu totul alte procese verbale de la şedinţa respectivă.

"Mă rog, ce, nu ştiţi cum se face un document?"

Cum a apărut documentul-fantomă, care de altfel, era bine întocmit şi documentat, procurorii nu au mai încercat să afle. Cert este că cel puţin 3 dintre aceste firme există în realitate – "Dufremol", "Ghermival" şi "Infoton-com" şi au aceeaşi adresă juridică şi telefon, Tighina, 12, potrivit unei informaţii de la Camera Înregistrării de Stat. "Dufremol" îl are ca fondator, cu o cotă de 75%, pe Ilan Şor. La "Ghermival" fondator cu o cotă de 100% este Valeri Romanov, despre care Ilan Şor a declarat în mai multe interviuri că este unul dintre conducătorii proiectelor sale. Iar la "Infoton-com" fondator este firma "Ghermival". A patra firmă, "Molint Grup" are şi ea adresa pe Tighina, 12 şi acelaşi număr de telefon. "Molint-Grup" a devenit ulterior noul proprietar al Complexului sportiv "Iunosti" din Chişinău, şi acesta fostă proprietate a sindicatelor.

"Cum vă explicaţi apariţia acestui document-fantomă?", întrebăm de Oleg Budza. "Idee nu am. Cineva a luat şi a falsificat, a fost controlat la cadastru, la bancă, nu s-a adeverit", a fost răspunsul. "Dar cum puteau să apară nume concrete de firme, de conturi bancare, sume concrete?", insistăm noi. "Ei, cum se fac documentele? Mă rog, ce, nu ştiţi cum se face un document? Poate cineva a vrut să pună o piedică. Asta era exact în preajma Consiliului pe care noi l-am avut al Confederaţiei. A apărut documentul, s-a repartizat între oameni. Imediat am sunat la bancă. Spuneţi-mi dacă este aşa, dacă este gajat, că iată peste o oră începe şedinţa. Mi s-a spus că nu este gajat. Nu este un credit". Întrebare cel puţin paradoxală. Cine putea pune în gaj hotelul fără ştirea conducerii Confederaţiei, cea care era la acel moment proprietară a imobilului?

Palatul de Cultură al Sindicatelor: gajat pentru un împrumut luat de la o firmă a lui Ilan Şor?

Situat în centrul sectorului Râşcani al Chişinăului, pe strada Kiev, 7, Palatul de Cultură al Sindicatelor, cu o suprafaţă totală de 6232 mp, a fost destinat iniţial organizării evenimentelor culturale şi de agrement pentru oamenii muncii. Potrivit unui fost angajat al Confederaţiei, acolo însă nu s-a mai făcut nicio manifestaţie din 1994.

Potrivit actelor de la Agenţia de Stat Cadastru, palatul este dat în arendă până în anul 2029 unei firme private. Iniţial, contractul de arendă a fost încheiat, la 3 ianuarie 2004, pe o perioadă de 5 ani, însă ulterior a fost extins.

Aceleaşi acte de la autoritatea cadastrală arată că Palatul este pus în gaj pentru o sumă de 6 milioane de euro cu care Confederaţia ar fi datoare firmei "Delmos-Grup", cea care în 2007 a cumpărat de la CNSM hotelul "Cosmos" şi care a fost fondată de Valeri Romanov. Împrumutul este, potrivit Registrului cadastral, o afacere proaspătă, încheiată la 24 iunie 2011. Cu toate acestea, preşedintele CNSM, Oleg Budza, nu şi-a putut aminti dacă sindicatele au luat sau nu de la "Delmos-Grup" un împrumut atât de mare, care depăşeşte de câteva ori venitul anual al Confederaţiei .

"Nu ştiu. Am să controlez", a răspuns preşedintele CNSM, fără semnătura căruia nu se încheie nicio tranzacţie legată de patrimoniul sindical. Să nu ştie dacă CNSM a împrumutat sau nu de la o firmă 6 milioane de euro?

Budza anunţă: Palatul de Cultură al Sindicatelor va fi demolat!

Experţii imobiliari spun că gajarea imobilului de pe strada Kiev, 7 contra unui împrumut atât de mare înseamnă începutul sfârşitului pentru Palatul de Cultură al Sindicatelor. Asta pentru că CNSM, reieşind din veniturile pe care le are planificate în acest an, 27 milioane de lei, nu are cum să ramburseze un împrumut atât de mare. Lăsând această întrebare în aer, Oleg Budza aduce o contra informaţie: Palatul de Cultură al Sindicatelor va fi DEMOLAT! „Acolo va apărea un centru comercial şi de agrement, în cadrul căruia Confederaţia va avea peste 4 mii de metri pătraţi. Mai multe voi spune la o conferinţă de presă pe care o voi susţine în luna octombrie", a spus Budza.

Cât priveşte faptul că Palatul este dat în arendă unei firme pe 29 de ani, s-au arătat surprinşi atât preşedintele CNSM, cât şi vicepreşedintele, Mihai Hâncu. "Aceasta nu este semnătura dlui Ghilaş, a spus Hâncu, arătând la actul oficial, semnat de directorul Agenţiei de Stat Cadastru, prin care Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIN) a primit informaţia despre patrimoniul sindical. "Nu cumva acest document a fost făcut special ca să ne puneţi nouă întrebări? Trebuie să vedem cum a ajuns acest document la voi". Hâncu susţine că anterior CNSM a dat în arendă firmei "Alferal-Grup" o parte din Palat, dar nu toată clădirea. El şi-a făcut copii după actele prezentate de CIN ca să se lămurească de unde a apărut "greşeala".

Pensiunea "Flora"

Situată pe str. Zimbrului, 1 din Chişinău, într-un parc, pensiunea "Flora" are o istorie şi mai interesantă. CNSM a vândut-o în 2009 cu 17 mln de lei firmei "Asigromex", în numele căreia actele au fost semnate de acelaşi Valeri Romanov. "Asigromex" are aceeaşi adresă juridică, potrivit informaţiei de la Camera Înregistrării de Stat – str. Tighina, 12, ca şi alte firme ale căror fondatori sunt Ilan Şor şi Valeri Romanov. A fost vândută pentru că avea datorii şi lucra în pierdere, explică cei de la sindicate. Fostul director al Holdingului "Moldsindbalneotur", Victor Vaşceaev, susţine însă că pensiunea întotdeauna a adus venituri, chiar dacă în unii ani nu foarte mari.

După ce a fost vândută, pensiunea „Flora" a fost gajată, potrivit actelor cadastrale, cu aproape 35 mln de lei, sumă de peste două ori mai mare decât preţul cu care a fost vândută. Oleg Budza spune din nou că nu poate răspunde la această întrebare, sugerându-ne să căutăm un răspuns la bancă.

Institutul Muncii, pus în gaj cu 39 milioane de lei

Atunci când Centrul de Investigaţii Jurnalistice a solicitat de la Agenţia de Stat Cadastru istoria cadastrală a pensiunii „Flora", indicând adresa veche a pensiunii, str. Zimbrului, 10, din întâmplare am primit şi o altă informaţie preţioasă – istoria cadastrală a Institutului Muncii, situat pe aceeaşi adresă. Aici, surpriză! Clădirea Institutului Muncii a rămas în proprietatea sindicatelor, dar este şi ea pusă în gaj! Contra sumei de 39 mln de lei. Contractul de gajare la Banca Socială a fost perfectat la 1 martie 2011, iar a doua zi a fost înregistrat la autoritatea cadastrală. Cine, cum şi de ce a pus în gaj Institutul Muncii? Ce şanse sunt ca acesta să nu fie cedat băncii în caz de nerambursare a creditului? Preşedintele CNSM, Oleg Budza, a spus din nou că nu ştie despre acest caz şi că trebuie să se documenteze. Ce fac Sindicatele cu creditele de milioane pentru care gajează proprietatea tot a rămas o întrebare fără răspuns.

Viorica Manole, Cornelia Cozonac, Alina Moldoveanu, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Sursa: www.cuvantul.legco.md

Comentarii(0)

Trebuie sa fii logat pentru a comenta.