12 Mai 2011 Investigație Comentarii (0)

Functionarii emit acte ilegale si „nu observa” incalcarile

Legislatia R.Moldova permite vinzarea sau arendarea terenurilor publice numai prin licitatie. Prin contracte directe, conform Legii privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor, acestea pot fi date in arenda „doar proprietarilor constructiilor amplasate legal pe teren pina la intrarea in vigoare a prezentei legi”. Pe terenurile publice arendate se interzice construirea unor obiecte capitale.

Administratia or. Rezina interpreteaza prevederile legislatiei in dependenta de propriile interese si ambitii. Mai multi rezineni afirma ca dezordinea ce domneste in gestionarea patrimoniului public este o dovada elocventa a coruptiei si protectionismului, fenomene inradacinate adinc in structurile publice din Rezina.

Procedura convenabila functionarilor cu mina lunga

Modul de gestionare a patrimoniului public, inclusiv a pamintului, este reglementat de o multime de acte normative, care, s-ar parea, exclud orice posibilitate de a le incalca. Arhitectul Ion Perciun, care are o experienta de peste douazeci de ani in domeniu, ne-a desenat schema privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului, care abea a incaput pe doua pagini A4. Potrivit lui, procesul de constructie a unui imobil, de la idee si pina la darea in exploatare a obiectului, are vreo zece etape, in cadrul carora autoritatile publice si structurile lor pot autoriza urmatorul pas numai daca cel anterior a corespuns in totul legislatiei in vigoare. Consilierul orasenesc Anatol Cuzuioc insa sustine ca aceasta procedura greoaie si complicata nu protejeaza domeniul public de abuzuri si faradelegi, ci, dimpotriva, ofera posibilitati largi functionarilor necinstiti sa faca „business”.

Acum patru ani in republica s-a facut o incercare de a demola acest sistem. In cadrul proiectului BIZPRO-Moldova, finantat de Guvernul SUA, in 15 centre raionale, inclusiv Rezina, au fost deschise Ghiseuri Unice, misiunea carora era sa simplifice relatiile si sa reduca maximal dependenta cetatenilor si a oamenilor de afaceri de functionari. Eforturile si cheltuielile pentru fondarea acestor institutii s-au dovedit a fi aproape zadarnice. Autoritatile din Rezina, din start au „corectat” activitatea Giseului Unic, reiesind din propriile „standarde”, lucru ce a compromis totalmente rolul si misiunea institutiei.

Cazul Gangal

La 5 octombrie 2005 Primaria Rezina a desfasurat o licitatie conditionata de arenda unui teren public cu suprafata de 0,0673 ha, situat chiar la intrarea pe bulevardul Sciusev, destinat pentru „obiecte de odihna pentru copii de virsta prescolara”. Alaturi se afla doua institutii de invatamint, piata comerciala a orasului, spitalul raional, policlinica, alte intreprinderi de comert, etc. Desi multi oameni de afaceri ar plati bani grei pentru a obtine un lot in zona data, la acea licitatie, conform documentelor primariei, s-a prezentat un singur ofertant: Alexandru Gangal. Primarul Mihail Cut declara licitatia drept nula si, prin negocieri directe, ii ofera lui A.Gangal terenul in arenda pentru o perioada de 20 de ani, contra unei taxe anuale de 1800 lei.

In decizia Consiliului orasenesc privind expunerea la licitatie a terenului dat se concretiza ca ofertantii sunt obligati sa prezinte comisiei de licitatie proiectele „obiectelor de odihna pentru copiii de virsta prescolara” si planurile lucrarilor de amenajare a teritoriului, verificate si coordonate de catre specialisti licentiati. In contractul de arenda funciara, semnat peste un an (regulamentul ofera pentru perfectarea si semnarea contractului o perioada de cel mult trei luni), „obiectul de odihna pentru copii” nu mai figureaza. In schimb, apare punctul „Partile contractante isi asuma obligatia sa nu divulge prevederile prezentului contract”.

In autorizatia de constructie, eliberata peste aproape doi ani (!?), deja de noua conducere a primariei, este vorba de „un centru de oficii” (constructie provizorie) cu dimensiunile 10x10, in doua nivele, cu o zona de agrement de 573 m2.

La sfirsitul anului 2009, A. Gangal cere Consiliului orasenesc sa-i vinda lotul arendat ca „teren aferent centrului de oficii, proprietate privata”. Primaria aproba cererea si propune consiliului s-o satisfaca. Dar majoritatea consilierilor, inclusiv si ex-primarul Mihail Cut , nu accepta proiectul primariei pe motiv ca aceasta constructie ar fi nelegitima. A.Gangal, la rindul sau, considera neintemeiata decizia consiliului. „Prin certificatul de urbanism semnat de ex-primarul M.Cut si ex-arhitectul orasului A.Udrea, dar si autorizatia de constructie pe care am primit-o deja de la actuala conducere, administratia orasului a legiferat constructia „centrului de oficii” si refuzul de a-mi vinde terenul aferent este neintemeiat”, a declarat dumnealui dupa sedinta consiliului, dind de inteles ca isi va cauta dreptate in instanta.

Terenuri „la pachet”

La 1 iunie 2006, primaria Rezina a desfasurat o licitatie de dare in arenda pe trei ani a unui lot de pamint din teritoriul pietei comerciale a orasului, pentru instalarea unor constructii provizorii (gherete). Consilierul orasenesc Alexandru Visnevschi, care a fost de fata la acea licitatie, sustine ca participantii au fost preintimpinati ca vor trebui sa instaleze gherete de acelasi tip si de aceeasi marime, confectionate din materiale identice. Toti au cazut de acord. In vara lui 2009, cind termenul de arenda a terenurilor practic expira, arendasii au demarat lucrarile de constructie… a unor cladiri capitale, cu fundatii, subsoluri, pereti capitali, etc. Lumea a inceput sa se indigneze, spunea A.Visnevschi, dar arendasii au motivat ca lucrarile au fost autorizate de primarie si institutiile de resort. Gheorghe Zgureanu, specialist la primarie pentru constructii si gospodaria comunala, ne-a declarat ca respectivele constructii sunt nelegitime si cei care le inalta au fost preintimpinati. Anatol Babcinetchi, proprietarul unuia din aceste imobile, insa, ne-a spus ca dispune de certificat de urbanism si autorizatie de constructie eliberate de primarie anume in baza proiectului pe care il realizeaza. Solicitat sa comenteze cazul, consilierul orasenesc si raional, arhitectul-pensionar Ion Perciun, a mentionat ca „autorizarea de catre primarie a acestor constructii este ilegala, deoarece obiectele date nu figureaza in planul urbanistic general al orasului. Modificarea planului se face numai de Consiliul orasenesc, care nu a examinat o asemenea chestiune. Si daca schema de amplasare nu a fost aprobata in modul prevazut de lege, nu a fost format si introdus in Registrul de Stat nici bunul imobil respectiv. Inseamna ca certificatele de urbanism si autorizatiile de constructie sunt ilegale. Mai ales ca acestea avizeaza niste constructii capitale, pe cind contractele de arenda a terenurilor prevedeau instalarea unor gherete provizorii”.

Acelasi Gh.Zgureanu si inginerul cadastral Petru Lujan ne-au replicat vizavi de obiectiile arhitectului Perciun: „Dar unde-i scris ca un obiect cu fundament solid, pereti din cotelet sau beton, in 2 sau 3 nivele nu poate avea statut de constructie provizorie? Daca consiliul va dori, orice constructie poate fi demolata", au declarat respectivii.

Curioasa pozitie, se indigna vizavi de aceasta declaratie consilierul Anatol Cuzuioc, „ei emit acte ilegale, facindu-si interesele, iar consilierii trebuie sa traga ponoasele. Or, va inchipuiti cum ar fi apreciata de comunitate o decizie a consiliului care ar viza demolarea unor edificii in care s-au investit mijloace solide, munca si timp!”.

Apropo, in proiectul „Regulamentului privind amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor cu caracter provizoriu”, elaborat de angajatii primariei Rezina la indicatia Consiliului orasenesc si care urmeaza inca sa fie examinat si aprobat, in categoria constructiilor cu caracter provizoriu sunt incluse „constructiile de importanta redusa ce se realizeaza din materiale si alcatuiri care permit aducerea rapida a terenului in starea initiala si sunt de dimensiuni reduse…, au o durata de existenta limitata, precizata prin autorizarea de construire (chioscuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe caile si in spatiile publice etc)”.

Cazul fratilor Namolovan

In aceeasi zona, tot pe terenuri arendate, la poarta pietii comertiale, fratii Alexandru si Serghei Namolovan au ridicat doua cladiri in trei nivele. In una deja activeaza un magazin de marfuri electronice, a doua, potrivit stapinilor, este destinata pentru „agrementul tinerilor si a copiilor”. Alexandru a confirmat ca ambele terenuri au fost luate in arenda prin negocieri directe cu primaria, deoarece la licitatiile respective nu s-au prezentat si alti ofertanti. Pentru 50 si respectiv 60 de metri patrati, primaria le-a stabilit o taxa anuala de arenda de cite 500 de lei. Pentru comparatie vom mentiona, ca anul trecut, primaria a scos la licitaie de arenda un lot de 12m2, situat chiar alaturi de imobilele fratilor Namolovan. Doritori au fost multi si pina la urma terenul a fost dat in arenda contra unei taxe anuale de 30 mii lei. Alexandru ne-a aratat proiectele cladirilor si o mapa voluminoasa cu documente avizate cu o multime de semnaturi si stampile, mentionind ca ambele cladiri au fost inaltate cu permisiunea administratiei orasului, in baza unor autorizatii eliberate de institutiile abilitate.

„Noi am investit in dezvoltarea orasului, am creat niste locuri de munca, prestam servicii necesare populatiei”, spunea Alexandru. „Acum aud vorbe ca cladirile au fost ridicate nelegitim si ca trebuie demolate. Si cine va cistiga din asta? Poate ar fi mai bine ca autoritatile sa se intoarca cu fata spre cei care vor sa faca ceva in oras, dar nu sa le puna bete-n roate la fiecare pas”, a mai adaugat A.Namolovan.

Cazul Sardari

Pina in 2009 piata comerciala a orasului Rezina, unde activeaza citeva sute de intreprinderi si oameni de afaceri, a fost gestionata de diferite structuri ale cooperatiei de consum, care, inca in perioada sovietica, primise acest teren de circa 1 ha in folosinta. Dar dupa ce piata a ajuns in gestiunea „Colprodcoop”-ului, o ramasita a Uniunii raionale a asociatiilor de consum, lumea era foarte nemultumita de antisanitarea si dezordinea, dar si de afacerile dubioase care se savirseau acolo. „In primavara anului 2005, spune Efimia Sardari din Rezina, am auzit ca administratia pietei vinde loturi pentru gherete comerciale. Sfatuindu-ne cu sotul, am decis sa ne construim si noi cite o ghereta, ca sa avem unde face un ban cind vom iesi la pensie. Pentru amplasarea gheretelor am platit la Uniunea cooperatiei de consum patru mii de lei. Pavel Cenusa, presedintele uniunii (astazi „Colprodcoop”) ne-a spus ca isi asuma toate grijile pentru perfectarea documentelor. Dar cind am venit dupa proiecte, dinsul ne-a trimis la primarie. Iar dupa ce am cheltuit vreo trei mii de dolari pentru proiecte, certificate de urbanism, autorizatii de constructie, fel de fel de expertize P.Cenusa ne-a prevenit ca vom putea deschide gheretele doar daca ne va permite „Colprodcoop”-ul, caruia va trebui sa-i achitam in continuare o taxa pentru arenda terenului. Atunci am inteles ca Cenusa, cu ajutorul celor de la primarie, pur si simplu, ne-a dus de nas. Pe noi si inca pe citiva naivi alde noi”, spune E.Sardari. Dinsa are o mapa plina cu documente „legiferate” de primarul de atunci al Rezinei, Mihail Cut, arhitectul orasului A.Udrea, specialistul pentru reglementarea regimului proprietatii funciare P.Lujan, inspectorul de stat in constructii E.Rusu, cei care, de fapt, trebuiau sa curme din start aceasta afacere or, „Colprodcoop”-ul nu putea sa arendeze terenurile care nu-i apartineau.

Cind proprietarii constructiilor au facut scandal, administratia orasului a incercat sa dreaga cumva busuiocul, cum s-ar spune. Primaria elibereaza o autorizatie de constructie, iar Consiliul orasenesc adopta in martie 2006 o decizie prin care „legifereaza chioscurile comerciale (constructii provizorii), proprietate a cetatenei Efimia Sardari”.

Solicitati sa comenteze istoria data, viceprimarul Pavel Moraru, specialistul in constructii si gospodaria comunala Gheorghe Zgureanu, juristul primariei Lilia Raileanu au strins din umeri, mentionind ca „Colprodcoop”-ul nu era in drept sa arendeze terenurile pe care le primise in folosinta temporara. Am incercat sa aflam si pozitia lui Pavel Cenusa, dar dinsul a refuzat sa raspunda la interpelarile redactiei, facind trimitere la legea despre secretul comercial. Iar membrii actualului Consiliul orasenesc Rezina, la care E.Sardari s-a adresat cu intrebarile „Ce sa fac mai departe? Cine imi va intoarce banii cheltuiti in „afacerea” cu „Colprodcoop” si Primaria Rezina?" au sfatuit-o „sa-si caute dreptatea in judecata”.

„Cine imi va restitui cheltuielile?”

„In iulie 2008 am depus o cerere la primaria or. Rezina sa mi se ofere un teren pentru amplasarea unui chiosc pe str. Voluntarilor, pentru a oferi populatiei consultatii juridice, mentioneaza intr-o plingere catre Consiliul orasenesc Stepanida Druta, antreprenor si consilier raional de Rezina. Tot atunci am achitat biroului de proiectari din Rezina 1250 lei pentru intocmirea schemei de amplasare a chioscului. Apoi i-am platit 500 de lei lui Petru Lujan, inginer cadastral la primarie, pentru formarea bunului imobil. Peste aproape un an lotul dat a fost scos la licitatie, concursul fiind cistigat de alt solicitant. M-am adresat la primarie de mai multe ori, dar asa si n-am inteles cine imi va restitui cheltuielile?”.

Solicitati sa explice de ce Stepanida Druta a platit pentru serviciile care trebuiau achitate de primarie, Gheorghe Zgureanu si Petru Lujan au motivat ca atunci primaria nu avea bani si s-a procedat astfel pentru a urgenta lucrarile. Potrivit celor doi, ulterior, la licitatie, sumele date sunt incluse in pretul lotului, dar S.Druta n-a dorit sa participe la licitatia respectiva. Dinsii nu au gasit ce sa raspunda la intrebarea cine ii va restitui femeii cele doua sume.

Cele mai multe loturi se instraineaza prin negocieri directe

In perioada 2003-2007 autoritatile or. Rezina au vindut 116 terenuri, dintre care numai 16 – prin licitatie. Alte 70 de terenuri au fost date in arenda, dintre care doar 13 – prin licitatie. Nu s-a schimbat esential situatia nici dupa alegerile din 2007. Totodata, cea mai mare parte a imobilelor scoase la licitatie de vinzare si arenda au fost comercializate sau transmise prin negocieri directe, la preturi mult mai mici decit cele reale, in multe cazuri beneficiari fiind demnitari sau persoane apropiate administratiei orasului. In continuare, pe multe dintre aceste terenuri au aparut cladiri capitale, chiar si in doua-trei nivele, dar nimeni nu a intervenit si nici nu a incercat sa stopeze constructiile nelegitime. Apropo, in 2006, primarul de Soldanesti N.Roman a fost condamnat la 8,6 ani de inchisoare pentru ca, potrivit anchetei, ar fi vindut citeva loturi de pamint, prin contracte directe, fara acordul Consiliului orasenesc si ar fi eliberat citeva certificate de urbanism si autorizatii de constructie false. Respectivul sustine ca toate tranzactiile s-au facut conform legii, dar a fost condamnat la comanda, pentru ca s-ar fi pus in poara cu demnitari din partidul de guvernamint.

Cum functionarii „apara” interesele orasului

In ultimii ani, din cauza unor probleme de ordin cadastral, Primaria si Consiliul orasenesc Rezina nu mai ies din judecati. Mai multi agenti economici sunt nevoiti sa-si revendice drepturile la terenurile aferente proprietatilor private in instantele de judecata. Acestea sustin ca toate problemele li se trag de la faptul ca „nu au fost destul de receptivi la propunerile demnitarilor”.

SRL „Covcor” inca in 2004 s-a adresat autoritatilor orasului cu cererea sa i se vinda terenul aferent obiectelor de productie procurate. Mai intii, sub diferite motive, administratia orasului a tergiversat examinarea cererii. In cele din urma chestiunea a ajuns in agenda Consiliului orasenesc, care, in februarie 2009, a obligat primaria sa satisfaca cererea SRL „Covcor”. Peste o jumatate de an, vazind ca nimeni nu se gindeste sa indeplineasca decizia consiliului, SRL „Covcor” a actionat administratia orasului in judecata. Instanta i-a dat cistig de cauza, mai obligind consiliul sa-i achite intreprinderii un prejudiciu moral de 5 mii de lei si sa-i compenseze cheltuielile de judecata (7 mii lei). In loc sa indeplineasca verdictul judecatii, primaria apeleaza cu recurs la Curtea de Apel Chisinau, care, printr-o decizie irevocabila, lasa in vigoare decizia instantei de fond. Pina la urma administratia orasului a fost nevoita sa-i vinda intreprinderii terenul aferent la pretul in vigoare in 2004 si sa-i mai achite prejudiciul in valoare de 13 mii lei. Consilierii Igor Mardari, Iurie Ureche, Alexandru Visnevschi, Anatol Cuzuioc s.a. au fost de parerea ca aceasta suma trebuie restituita in buget din buzunarul celor vinovati, opinie sustinuta de majoritatea colegilor lor.

In urma acestui litigiu bugetul public a mai fost prejudiciat de citeva zeci de mii de lei or, sase ani, pe motiv ca s-a aflat in litigiu cu autoritatile, SRL „Covcor” n-a achitat nici plata de arenda, nici impozitul pe pamint pentru terenul de 0,94 ha, aferent obiectelor de productie pe care le detine ca proprietate privata.

Consilierul Ion Perciun ne spunea ca a facut o interpelare catre primarie cerind sa i se prezinte registrul bunurilor imobile a terenurilor proprietate publica, dar si o informatie despre modul cum acestea sunt gestionate. „Am inteles ca asemenea registru nu exista, iar in gestionarea terenurilor publice domneste haosul”, ne-a spus consilierul.

O istorie similara s-a intimplat si cu SRL „Confectal”, care are in proprietate privata doua cladiri de productie. Terenul aferent la o cladire societatea l-a procurat mai inainte. In 2006 administratia intreprinderii a depus cerere sa i se vinda si terenul aferent celuilalt imobil, in marime de 1,79 ha. Autoritatile insa au decis sa-i vinda 0,30 ha, adica numai terenul pe care este amplasta cladirea, fara cai de acces, teritoriul adiacent necesar pentru deservirea si intretinerea imobilului. „Din cauza ca asa si n-am putut solutiona problema cu terenul aferent, am pierdut citeva proiecte foarte convenabile, in baza carora, in cladirea data puteam sa demaram producerea unor noi feluri de productie”, ne-a marturisit administratorul SRL ”Confectal” Anatolie Cataga. Mihail Cut, pe atunci primar de Rezina, motiva ca administratia orasului procedeaza astfel reiesind din interesele orasului or, pe terenul dat mai este un transformator electric, o fintina, care nu apartin SRL ”Confectal”. A.Cataga insa afirma ca la mijloc ar fi fost niste interese personale ale primarului, pe care dinsul nu a dorit sa le satisfaca.

Procesul de judecata dintre SRL ”Confectal” si Consiliul orasenesc continua trei ani. Initial judecatoria Orhei i-a dat cistig de cauza reclamantului. Examinind apelul primariei, Curtea de Apel Chisinau a intors dosarul la judecatoria Orhei, pentru a fi examinat de alt judecator, care a calificat cererea SRL „Confectal” drept neintemeiata (!?). Acum dosarul iarasi se afla la Curtea de Apel Chisinau.

Si mai sugestiv este cazul II ”Alex Sapaniuc”. In 2005 primaria a scos la vinzare subsolurile din citeva blocuri locative. O parte separata a subsolului blocului nr.8 din str. Basarabia a fost procurat prin contract direct cu primaria, (la licitatie nu au participat alti ofertanti), de II ”Alex Sapaniuc”. La 15 martie 2006, prin decizia 2/42 Consiliul orasenesc legalizeaza schimbarea destinatiei incaperii „din suprafata nelocativa in suprafata comerciala” si-i permite proprietarului „organizarea unei intrari separate”. Ulterior primaria ii elibereaza proprietarului incaperii si certificatul de urbanism, autorizatia de constructie a anexei (intrare separata) cu suprafata de 17,5 m2. In continuare insa lucrurile iau o intorsatura neasteptata: autoritatile orasului refuza sa legifereze anexa pe motiv ca terenul dat nu a fost trecut prin procedura de licitatie. Peste un timp Sapaniuc este informat ca terenul nu poate fi arendat deoarece face parte din proprietatea comuna a locatarilor blocului respectiv. Mai mult, proprietarul imobilului este chemat la comisia administrativa de pe linga primarie care il obliga sa lichideze intrarea in incapere, pe motiv ca aceasta ar afecta accesul in incaperea vecina ce apartine SRL”Frati”. Comisia de primire in exploatare a anexei, intrunita la cererea lui A.Sapaniuc in iunie 2009, constata ca aceasta constructie s-a facut cu respectarea tuturor exigentelor tehnice si administrative si nu afecteaza interesele cuiva. Membrii comisiei au semnat procesul-verbal de receptie finala a obiectului. In afara de A.Udrea, inspectorul de stat in constructii, care motiveaza ca SRL „Frati” ar avea pretentii fata de vecin.

Alexandru Sapaniuc sustine ca toate problemele sale au inceput acum citiva ani cind i-a incurcat ex-primarului M.Cut sa privatizeze la un pret simbolic un magazin, a scos la iveala alte afaceri dubioase in care erau implicati demnitari si functionari din administratia orasului si a raionului. In loc sa fie trase la rapundere pentru faradelegile si abuzurile savirsite, aceste persoane continua sa dicteze politica in administratia orasului si se razbuna pe toti acei care incearca sa le stea in cale, afirma A.Sapaniuc.

Daca organele de resort ar dori, ar gasi probe

In procesul investigatiei am incercat sa gasesc raspuns la intrebarea: cine si ce interes are, totusi, din aceasta debandada? O parte din persoanele nominalizate mai sus au afirmat ca la primaria Rezina se poate rezolva orice problema, difera doar taxele. Daca nu ungi, poti umbla mult si bine prin judecati. Respectivii ne-au spus chiar cine si cit ia pentru „serviciile” oferite, cit au platit unii dintre protagonistii cazurilor nominalizate mai sus pentru a-si realiza proiectele si a fi lasati in pace, precizind insa ca nu au asistat la aceste tranzactii, dar „lumea stie ce vorbeste”. Cu salariul modest de functionar parca-i posibil sa procuri in citiva ani case, apartamente, automobile, vapoare si alte imobile in valoare de zeci si sute de mii de euro? Si apoi cine-i nebun sa riste degeaba? intrebau, mai mult afirmind, conlocutorii nostri, mentionind ca daca organele de resort ar dori, fara mari probleme ar acumula probe suficiente pentru a-i pune la respect pe cei cu mina lunga.

Alexandru Namolovan, pe care, potrivit gurii lumii, „relatiile” cu conducerea orasului, l-ar fi costat cel mai scump, ne-a declarat ca „in Rezina nici n-ai cui plati, iar ceea ce se intimpla poate fi explicat mai degraba prin prostia functionarilor”. In alte orase apar intreprinderi, se fac investitii in sectorul de productie si in sfera sociala, iar in Rezina, dimpotriva, si intreprinderile prospere cindva se inchid, pentru ca autoritatile sunt preocupate doar de intrigi marunte si interese de gasca, a mai spus Alexandru.

In aceeasi ordine de idei, alti conlocutori au fost de parerea ca simplificarea legislatiei ar taia creanga de sub picioarele functionarilor corupti. Potrivit dumnealor, in domeniul cadastral sunt o multime de acte normative care pot fi (si sunt interpretate) in mod diferit, lucruri care si aduc la situatii de genul celor care s-au intimplat in Rezina.

Investigatia a fost realizata in cadrul Campaniei "Jurnalistii impotriva coruptiei", derulata de Centrul de Investigatii Jurnalistice, cu suportul PNUD Moldova si National Endowment for Democracy.

In imagini: Aceste constructii se inalta pe un teren public arendat pe 3 ani, beneficiarii urmind sa instaleze gherete provizorii; Edificiile construite de fratii Namolovan sunt cele de pe planul doi, cu doua nivele si mansarda

Sursa: www.cuvantul.legco.md