17 Mai 2011 Medicina Comentarii (0)

Pacientii platesc cu viata greselile medicilor

In timp ce numarul cazurilor de malpraxis (tratament medical neglijent sau incorect) este in crestere, dosarele medicilor ajung foarte rar in instante. Pacientii sunt nevoiti sa astepte ani la rind sa li se faca dreptate. Medicii isi justifica erorile prin salariile modeste, lipsa de utilaje pentru investigatii, conditii precare de lucru, precum si prin manifestarile atipice ale unor maladii.

Omorit de un alt pacient chiar la spital

Dosarul privind moartea unui pacient in Spitalul Clinic de Psihiatrie a circulat prin instante de doua ori, procesul durind cativa ani la rind. Iurie L. a decedat acum sase ani in aceasta institutie dupa ce a fost batut de un alt pacient. Omul si-a pierdut viata din cauza ca administratia spitalului nu a asigurat securitatea pacientilor. Acest lucru este prevazut de regulament, tinind cont de faptul ca in anumite sectii ale acestei institutii sunt internati bolnavi extrem de agresivi.

Pe parcursul anchetei s-a constatat ca victima fusese internata impotriva vointei sale si fara acordul rudelor in acelasi salon cu o persoana agresiva si periculoasa. La momentul producerii incidentului in salon se afla medicul si o infirmiera, care nu au putut opune rezistenta agresorului, chiar daca au reactionat prompt. Ca urmare a traumelor cauzate, Iurie L. a ajuns in sectia de reanimare, iar la citeva zile a decedat, lasind orfani doi copii.

La momentul producerii tragediei, feciorul sau era minor, iar fiica – studenta, isi facea studiile in baza de contract. Sotia sa nu era angajata in cimpul muncii.

Iurie L. activa in cadrul unui institut stiintific si efectua anumite comenzi particulare, astfel incit familia sa avea un venit stabil. Desi se afla in evidenta medicului psihiatru, avea un comportament adecvat si era o persoana calma si linistita. La Spitalul de Psihiatrie a fost adus de urgenta dintr-o alta institutie medicala pe motiv ca a manifestat o stare de psihoza acuta survenita in urma unei interventii chirurgicale.

Sentinta finala in acest caz a fost pronuntata in luna mai, curent. Curtea Suprema de Justitie i-a dat cistig de cauza familiei decedatului, obligind institutia medicala sa achite daune morale si materiale in valoare de peste 154 mii de lei. Potrivit deciziei, Spitalul Clinic de Psihiatrie se face vinovat de moartea lui Iurie L. pe motiv ca nu a asigurat toate masurile in vederea protejarii securitatii fizice si a vietii persoanei.

Cazul acestei familii este unul dintre putinele in care institutia medicala a fost impusa sa recupereze daunele cauzate.

Cei mai multi pacienti recurg la tacere

Pentru ca nu isi cunosc drepturile si nu stiu unde sa se adreseze, cei mai multi pacienti prefera sa treaca sub tacere relele tratamente la care au fost supusi. E si cazul unei familii din Chisinau, care a fost cit pe ce sa-si piarda singurul copil, in urma unei banale operatii de adenoizi.

Fetita a ajuns in coma din cauza unei reactii adverse la anestezia care i-a fost administrata si si-a revenit ca prin minune abia peste citeva zile. Alina era un copil „tirziu". Parintii sai credeau ca nu vor mai putea avea copii niciodata, asa ca nasterea fiicei lor a fost un adevarat miracol pentru ei. Dupa cosmarul prin care au trecut nu s-au adresat instantei de judecata, fiind fericiti ca si-au vazut copilul in viata. Medicul care a facut interventia chirurgicala s-a limitat doar la niste scuze banale si nu s-a sinchisit sa puna in buzunar plata de 100 de euro pe care o pretinse inainte de operatie. Acum Alina a absolvit clasa a IX-a si in toti acesti ani familia sa a facut tot posibilul ca sa apeleze cit mai rar posibil la ajutorul unui medic.

„Familiile care trec prin astfel de experiente ar trebui sa beneficieze nu doar de despagubiri morale si materiale, dar si de asistenta psihologica, pentru a depasi starea de soc prin care au trecut", sustine dna Valentina, mama fetei.

Dosarele zac cu anii prin sertare

Asistenta psihologica pentru victimele malpraxisului si a familiilor acestora tine insa de un viitor foarte indepartat din moment ce oamenii intimpina greutati enorme in a dovedi vinovatia medicilor. Cazurile care ajung in instante, zac cu anii prin sertare. Astfel, un exemplu elocvent in acest sens il constitue cazul unei tinere femei din Chisinau care acum patru ani si-a pierdut mama din cauza unei greseli de diagnosticare. Femeia suferea de inima, medicul insa, a diagnosticat-o gresit cu bronsita acuta. Ca rezultat, femeia a decedat la scurt timp dupa ce a revenit de la spital in urma unui atac de cord.

Un alt caz, mediatizat pe larg, este cel al unei tinere femei din Chisinau care a murit de pneumonie la numai 29 de ani, din cauza neglijentei medicilor. Femeia a fost purtata pe drumuri de la un spital la altul, ca, in cele din urma, sa moara, lasind orfani patru copii. Instantele de judecata inca nu s-au pronuntat in acest dosar, familia nu a primit despagubiri, iar patru micuti au ajuns orfani.

Numarul celor care au avut de suferit nu-l stie nimeni

Cadrul legislativ imperfect, informarea insuficienta a pacientilor, calitatea proasta a serviciilor medicale, accesul limitat la expertiza medicala independenta sunt doar citeva dintre problemele de sistem. Pina in prezent, Ministerul Sanatatii nu a prezentat opiniei publice niciun raport referitor la numarul medicilor care au fost trasi la raspundere pentru dauna cauzata sanatatii pacientului din imprudenta, neglijenta sau lipsa de profesionalism. Nu exista nicio statistica ce ar oglindi, de exemplu, cite persoane au decedat in urma erorilor medicale, au suferit in rezultatul tratamentului si medicamentelor prescrise gresit, precum si a infectiilor contactate in timpul spitalizarii sau dupa interventiile chirurgicale.

In Codul Penal al RM exista prevederi care atrag la raspundere penala medicii incompetenti. Astfel, art. 162 stipuleaza ca medicii care au refuzat sa acorde asistenta medicala, fapta care s-a soldat cu decesul pacientului, risca 5 ani de detentie cu interdictia de a practica medicina pentru un termen de pina la 3 ani.

Un alt articol al aceluiasi cod – 213 – se refera la incalcarea regulilor si metodelor de acordare a asistentei medicale din cauza neglijentei. Daca se face vinovat de astfel de incalcari, un medic risca 3 ani de inchisoare si i se interzice de a practica anumite activitati pentru un termen de pina la 5 ani. Medicii pot fi trasi la raspundere si din punct de vedere administrativ. Astfel de pedepse pot fi aplicate de catre Ministerul Sanatatii si de catre conducatorii institutiilor medicale. Pedepsele se rezuma la mustrari si avertizari, toate stabilite in baza Codului Muncii.

Potrivit lui Alexandru Covalschi, presedintele Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Pacientilor si Invalizilor, Republica Moldova este singura tara in care medicii nu raspund pentru greselile pe care le fac. „Cazuri de malpraxis exista in intreaga lume, chiar si in SUA, insa acolo lucratorii medicali sunt trasi la raspundere sau pusi sa plateasca despagubiri. Anual, la adresa Ministerului Sanatatii sunt expediate zeci de scrisori cu plingeri din partea pacientilor referitor la cazurile de erori medicale. Dar pina in prezent insa, ministerul nu a recunoscut moartea niciunui pacient din cauza medicului", mai spune A. Covalschi.

In loc de concluzie

Cu salarii modeste, in conditii grele de munca, medicii nostri fac minuni. In multe institutii medicale se salveaza vieti omenesti si se intimpla adevarate miracole, in conditiile de lipsa de aparataj medical si medicamente. Dar exista si greseli, care ne costa vieti omenesti. Pentru ca Ministerul Sanatatii nu ia atitudine si nu divulga cazurile particulare in care medicii gresesc, intreaga breasla medicala risca sa fie culpabilizata, ceea ce nu este corect.

Cind vom avea o lege privind malpraxisul?

Acum cativa ani, un grup de experti, sub egida Ministerului Sanatatii, a inceput elaborarea unui proiect de lege privind malpraxisul. Pina in momentul de fata, o astfel de lege nu exista in Republica Moldova. S-a vorbit foarte mult si despre crearea asa-numitului Colegiu al Medicilor, care sa examineze si sa-si spuna verdictul in cazurile de erori medicale. Aceeasi structura urma sa examineze minutios toate dosarele privind acordarea licentelor. Vom mentiona ca aceasta structura asa si nu a fost creata.

In schimb, in fiecare institutie medicala exista un comitet de etica. Aceasta este una dintre conditiile obligatorii pentru ca institutia sa treaca acreditarea.

„Nu se stie insa cu ce se ocupa aceste comitete, nu este clar ce cunosc pacientii despre ele, cit de instruit este acest comitet de etica pentru a putea sa activeze adecvat. Nu exista nimic in afara de o cerinta obligatorie, mai mult formala, care nu are acoperire legala. Daca aceste comitete ar activa adecvat, multe dintre conflictele dintre pacienti si medici ar fi stopate la nivel de institutii si nu s-ar ajunge la nivel de instante judiciare", sustine Rodica Grama, conferentiar universitar, in cadrul scolii de sanatate publica din cadrul USMF „N. Testemitanu", specialist care preda de mai multi ani etica medicala.

Potrivit Rodicai Grama, legislatia actuala nu este destul de explicita si nu acopera tot spectrul de probleme si situatii care apar in practica medicala. Un exemplu relevant in acest sens ar fi Legea drepturilor si responsabilitatilor pacientului, care nu este viabila in lipsa unor mecanisme clare de implementare.

Sursa: www.cuvantul.legco.md