Conflict îngheţat în hărţi

Teritorii disputate de ambele părţi

Pe data de 24 octombrie 2011 portalul de ştiri Unimedia a difuzat ştirea intitulată \"Situaţia în Zona de Securitate se agravează. CUC: Au fost instalate alte două posturi ilegale\", în care se relata despre faptul că „Delegaţia moldovenească din Comisia Unificată de Control trage alarma în legătură cu ultimele evenimente din Zona de Securitate. Potrivit acesteia, situaţia s-a agravat în ultima perioadă. Structurile de forţă transnistrene au instalat astăzi, 24 octombrie [2011], ilegal, două noi aşa numite „posturi de grăniceri-vamă-migraţionale\" în apropierea s. Pogrebea şi a digului hidrocentralei de la Dubăsari. Acest lucru a avut loc fără acordul organelor de conducere ale operaţiunii de pacificare şi încălcând flagrant hotărârile CUC şi prevederile Acordului de încetare a focului din 1992. Delegaţia moldovenească din cadrul Comisiei Unificate de Control îşi exprimă îngrijorarea faţă de agravarea din ultima perioadă a situaţiei în Zona de Securitate şi în special faţă de ultimele acţiuni întreprinse contrar adresării reprezentanţilor OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei în CUC, din 20 octombrie curent, prin care mediatorii au adresat un apel către părţi să se abţină de la orice acţiuni unilaterale, care pot conduce la deteriorarea situaţiei în regiune. „Scopul evident al acestor acţiuni este tensionarea în continuare a situaţiei în localităţile din Zona de Securitate, în special din raionul Dubăsari. Instalarea aşa-numitor posturi de control va complica şi mai mult viaţa cotidiană a populaţiei din regiune, reprezentând un impediment suplimentar în calea asigurării liberei circulaţii a cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului\", se menţionează într-o declaraţie a CUC. În acest sens, delegaţia moldovenească din Comisia Unificată de Control declară că cere înlăturarea imediată şi necondiţionată a posturilor ilegal instalate şi lichidarea obstacolelor existente în prezent în calea liberei circulaţii a oamenilor. Totodată, a fost solicitată implicarea urgentă a reprezentanţilor OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei în vederea revenirii la situaţia existentă anterior şi organizării în regim de urgenţă a şedinţei extraordinare a Comisiei Unificate de Control la faţa locului\".

Neconcordanţe între harta editată la Bender şi cea editată la Chişinău

Acest caz a scos în evidenţă o problemă care, cu părere de rău, este trecută cu vederea de către autorităţile de la Chişinău. Ea constă în faptul că în conformitate cu articolul 14 al constituţiei de la Tiraspol, \"În componenţa Republicii Moldoveneşti Nistrene intră: oraşele – Bender (cu satele Varniţa, Gâsca, Proteagailovca), Dubăsari, Râbniţa, Tiraspol; raioanele – Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Slobozia, Râbniţa. Graniţele şi teritoriul Republicii Moldoveneşti Nistrene se determină prin lege\". În articolul 5 scrie că \"Pământul, zăcămintele, apele, pădurile, spaţiul aerian, de asemenea resursele naturale constituie obiectul proprietăţii exclusive a statului\". De asemenea, în preambul este scris: \"Noi, poporul multinaţional al Republicii Moldoveneşti Nistrene, - uniţi printr-un destin comun pe pământul nostru...\". Din aceste citate rezultă faptul că administraţia de la Tiraspol a inclus în cadrul teritoriului RMN satul Varniţa, locuitorii căruia s-au pronunţat mereu pentru apartenenţa lor la statul Republica Moldova, fiind cetăţeni ai RM. Dintr-o hartă editată de tipografia \"Poligrafist\" din Bender, în 2006, în conformitate cu legile adoptate la Tiraspol şi care exprimă poziţia oficială a administraţiei de la Tiraspol cu privire la teritoriul pe care îl administrează, aflăm pe cât se întind, în viziunea Tiraspolului, două raioane unde în 1992 s-au desfăşurat lupte armate: raionul Dubăsari cuprinde pe de o parte satele Molovata Nouă, Roghi, Vasilievca şi Cocieri, iar pe de altă parte satele Pârâta, Coşniţa, Pohrebea şi Doroţcaia; raionul Slobozia cuprinde satul Copanca de pe malul drept al Nistrului. După cum se ştie, locuitorii tuturor acestor sate s-au pronunţat şi au luptat pentru integritatea teritorială a RM. Nu ştim, de altfel, care este opinia locuitorilor celorlalte sate basarabene – Chiţcani, Mereneşti, Cremenciug şi Zagornoe – rămase probabil din inerţie în raionul Slobozia, în care au fost incluse în perioada sovietică.

Dacă examinăm hărţile editate la Chişinău, putem constata o situaţie diametral opusă. Astfel, pe harta teritorial–administrativă a Republicii Moldova elaborată şi întocmită pentru tipar de către Institutul de Geodezie, Prospecţiuni Tehnice şi Cadastru \"INGEOCAD\", sub egida Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM, ediţia a şasea, anul 2008, satele Molovata Nouă, Roghi, Vasilievca şi Cocieri sunt reprezentate ca făcând parte din raionul Dubăsari al RM, satul Varniţa cu întreg municipiul Bender, inclusiv cu satele Gâsca şi Proteagailovca, sunt reprezentate în afara \"Unităţii teritoriale din stânga Nistrului\", deci aflându-se sub jurisdicţia Chişinăului, la fel ca şi satele Chiţcani, Mereneşti, Cremenciug şi Zagornoe, ultimul denumit Zahorna, fără să mai stăruim asupra satului Copanca. Pe harta editată la Chişinău, spre deosebire de cea editată la Bender, este indicat că \"limitele arministrativ-teritoriale ale Republicii Moldova sunt stabilite conform Legii nr. 764–XV, din 27.12.2001 (modificarea Legii prin Legea nr. 37-XV din 14.02.2003 şi prin Legea nr. 124-XV din 18.03.2003)\". Neconcordanţele între harta editată la Bender şi cea editată la Chişinău sunt evidente.

Graniţa \"concretă\" nu a fost determinată

În conformitate cu Acordul privind principiile reglementării paşnice a conflictului în regiunea nistreană a Republicii Moldova, din 21 iulie 1992, semnat de preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţin şi preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, se prevedea oprirea focului pe liniile de luptă ale celor două părţi implicate în conflict (de altfel, în Acord nu sunt denumite părţile în conflict) şi crearea unei zone de securitate, specificându-se: \"Coordonatele concrete ale zonei vor fi determinate de un protocol special al părţilor, care participă la executarea prezentului Acord\" (Art.1, alin. 2). Deşi în acordul din 1992 nu a fost stabilită graniţa între R.Moldova eliberată de prezenţa armatei ruse şi estul Moldovei, rămas în continuare sub controlul armatei ruse, care a participat în război împotriva RM, observatorii au dedus în mod tacit faptul că această graniţă urma să corespundă liniilor de luptă, la momentul opririi focului. În acest sens, satele Varniţa, Coşniţa, Pârâta, Doroţcaia, Pohrebea, Molovata Nouă, Cocieri, Copanca, aflate în spatele liniei frontului, nicidecum nu pot fi considerate părţi ale RMN. La 14.08.1992 a fost semnată Dispoziţia Nr. 6 intitulată \"Dispoziţia temporară privind principiile de bază ale activităţii organelor de menţinere a ordinii de drept în zonele cu regim de securitate sporit ale regiunii nistrene a R.Moldova\". Această dispoziţie, într-o oarecare măsură, a constituit acel protocol care aşa şi nu a fost elaborat şi semnat cu privire la \"coordonatele concrete ale zonei\" – implicit cu privire la graniţa \"concretă\" dintre zona rămasă sub controlul Tiraspolului şi teritoriul liber al R. Moldova. În conformitate cu această \"Dispoziţie\", în satele Molovata Nouă, Cocieri, Coşniţa (Pohrebea intră în comuna Coşniţa) şi Pârâta urma să activeze Poliţia moldovenească; în oraşul Dubăsari şi în satele Garmaţcoe, Ţâbuleuca, Goian, Doibani şi Dzerjinskoe urma să activeze Miliţia regimului de la Tiraspol. Astfel, indirect, graniţa în sectorul din stânga Nistrului, dintre teritoriul liber al R.Moldova şi zona rămasă sub ocupaţie rusă este graniţa dintre localităţile unde activează Poliţia şi cele unde activează Miliţia. Un caz deosebit este cel al satului Doroţcaia. Pe 19.11.2011 Ion Leahu, reprezentant al R.Moldova în cadrul Comisiei Unificate de Control, mi-a comunicat în cadrul unui interviu că în Doroţcaia activează Poliţia, dar în acelaşi timp, de două ori pe săptămână, în localitate vin doi miliţieni de la Dubăsari, care în clădirea Primăriei recepţionează plângeri de la locuitorii satului. Acest lucru se întâmplă deoarece din perioada sovietică în satul Doroţcaia s-a păstrat \"Sovietul sătesc\", în frunte cu un preşedinte care promovează interesele administraţiei de la Tiraspol, cu toate că niciodată din perioada conflictului până în prezent în Doroţcaia nu s-au mai desfăşurat alegeri noi în \"Sovietul sătesc\". Într-o oarecare măsură, situaţia din Doroţcaia este comparabilă cu cea din satul Corjova, pe care autorităţile regimului nerecunoscut îl consideră parte a oraşului Dubăsari: aici însă Poliţia moldovenească nu poate activa, deşi activează un primar ales şi un consiliu sătesc ales, în conformitate cu legislaţia R.Moldova, toleraţi de regimul de la Tiraspol. În ceea ce priveşte sectorul din dreapta Nistrului, Ion Leahu mi-a comunicat că în prezent administraţia oraşului Bender a iniţiat amenajarea unei gunoişti între satele Gâsca şi Fârlădeni. Conform hărţii moldoveneşti, ambele sate fac parte din raionul Căuşeni. În fapt, satul Gâsca nu se află însă sub jurisdicţia Guvernului de la Chişinău. Deşi primarul satului Fârlădeni a declarat că terenul pe care urmează să fie amenajată gunoiştea nu este în raza satului său, ci în cea a satului Gâsca, preşedintele raionului Căuşeni se opune amenajării respectivei gunoişti, deoarece, formal, ambele sate fac parte din acest raion şi pentru a iniţia o asemenea construcţie este nevoie de acordul autorităţilor raionului.

Deoarece aceste aspecte, cu privire la neconcordanţele din hărţile editate la Chişinău şi Tiraspol, nu sunt examinate nici în cadrul şedinţelor Comisiei Unificate de Control, nici în cadrul negocierilor formatului informal 5+2, aceste inadvertenţe reprezintă un potenţial de escaladare a conflictului din zona nistreană a RM.

Aurelian Lavric, doctor în Istorie, conferenţiar la Catedra Relaţii Internaţionale, USM, în colaborare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Sursa: www.cuvantul.legco.md

Comentarii(0)

Trebuie sa fii logat pentru a comenta.